Supă de chimen cu fenicul
Supa asta se poate face şi în cinci minute, dar fără fenicul şi cu apă chioară pe post de supă de legume, şi ar fi păcat.
Dacă o facem cumsecade, iese chiar mai bună decât în spital, unde am întâlnit-o eu prima oară, pe când eram copil. E bună pentru digestie, uşurează colicile (dacă ele există) şi e şi destul de hrănitoare, graţie crutoanelor cu care se mănâncă în mod tradiţional. Se poate face şi fără fenicul, dar l-am ales ca partener în aventura asta datorită gustului său de anason, perfect compatibil cu cel al chimenului.
Pe lângă fenicul, mai trebuie să fierbă o ceapă, oarecâtă ţelină şi un morcov-doi, în doi litri de apă. De legume n-am trebuinţă, doar de supa în care au fiert ele cam 20-25 de minute. După ce am supa strecurată, pot trece la desăvârşirea lucrării noastre: pun într-o oală ori cratiţă mai adâncă, o nucă de unt (cît ar intra într-o lingură) şi o lingură de chimen. Pun oala pe foc şi am răbdare până când începe chimenul să-şi elibereze aroma în aer. Presar apoi peste el şi peste untul topit o lingură de făină şi amestec repede.
Focul nu trebuie să fie mare pentru că făina s-ar arde şi nu vrem asta, făină arsă în grăsime înseamnă arsuri la stomac şi alte necazuri despre care nici măcar nu vreau să vorbesc. După ce-şi schimbă făina culoarea, sting cu supă de legume şi amestec în continuare. Adaug restul de supă şi las să dea un clocot. Sting focul şi dacă mă încurcă seminţele de chimen, strecor supa. Dacă nu, le las acolo, pun supă în farfurie şi în supă, crutoane din pâine prăjită.
Timp de preparare: 30 minute
