Bucataria fara foc, o solutie naturista

Despre cereale, fructe, nuci si zarzavaturi, se spune ca sunt dieta aleasa de Dumnezeu pentru oameni. Acestea, pregatite in mod cat mai simplu si natural (fara foc), sunt cele mai sanatoase si mai hranitoare. Ele dau tarie, putere de rezistenta,  vigoare intelectuala, care nu pot fi dobandite prin alte diete, cat ar fi ele de complicate si stimulente.

Se stie ca un regim de cruditati (hrana vie), indicat permanent, poate constitui o metoda naturista de profilaxie, tratare si autotratare, care furnizeaza corpului fibre, necesare in prevenirea si tratatrea constipatiei. Se consuma alimente naturale, pregatite fara foc, si in special: sucuri de legume si fructe crude, dar nu amestecate (legume si fructe la aceeasi masa), faina integrala, cereale intregi, seminte, germeni de legume sau cereale.


Ciorba naturista, dintr-un morcov, telina si sfecla rosie mica, doua fire verzi de ceapa si usturoi, hrean ras, loboda, leustean, stevie, tarhon, patrunjel marar. Legumele rase fin, verdeturile taiate marunt, se amesteca toate si se pun la macerat, pana a doua zi, intr-un litru de bors proaspat.

A doua zi se strecoara, se adauga rosii curatate si se mixeaza toate. Se adauga borsul strecurat si 1 l apa fiarta si racita, sare, piper, cimbru. Se serveste rece, iar cine doreste poate adauga smantana sau iaurt. Este delicioasa si asigura corpului vitamine si minerale naturale si usor asimilabile.

Lapte de migdale, din 100g migdale dulci, patru linguri tarata, 900ml apa calduta. Migdalele se pun in vas emailat, care se tine deasupra altuia, cu apa fierbinte, pana se inmoaie coaja, care se indeparteaza. Migdalele se amesteca cu putina tarata si se macina impreuna.

Migdalele macinate se amesteca cu apa si se bate amestecul cu o lopatica de lemn, cateva minute, dupa care se strecoara prin tifon, storcandu-le bine. Laptele de migdale, ca si reziduurile ramase se folosesc la diferite preparate din bucataria fara foc.

Pasta de unt, branza si cartofi, din patru cartofi potriviti, zece masline negre desarate, cate 150g unt si branza de vaci, cate o ceapa mare rosie, o lingura amestec de cimbru, salvie si sovarv, o lingurita pulbere de plante aromate si condimente, cateva petale de trandafiri rosii.

Cartofii frumosi, netezi, se spala bine cu periuta sau carpa aspra, se sterg, se rad cu coaja  cu tot, se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate marunt, branza maruntita, pulberile, untul frecat si tarata cat cuprinde sa iasa o pasta mai consistenta. Se asaza pe farfurie, se taseaza si deasupra se presara petalele taiate fideluta si cateva frunzulite de salvie taiate marunt.

Pasta de unt, branza si andive, dupa reteta de la pasta de unt cu cartofi, cu deosebirea ca 300g andive bine maruntite inlocuiesc cartofii. in loc de andive se pot folosi gulioare sau varza maruntita la mixer. Daca compozitia este prea moale, se adauga tarata sau cremogen (pulbere de malai extra).Pasta de unt cu ceapa, din doua cepe mari de apa, 200g unt, o legatura verdeata, zece masline desarate, pulbere de plante aromatice cu condimente. Ceapa se taie marunt sau se rade pe razatoate din sticla, se taie verdeturile. Ambele ingrediente se amesteca cu untul frecat spuma, apoi se adauga pulberile. Se decoreaza cu verdeturi si jumatati de masline negre.

Pasta de unt cu aroma de hrean, preparata ca pasta de unt cu aroma de usturoi, si o data cu pulberele se adauga o lingura plina de hrean ras fin.
 
Pasta de unt cu branza si frunze de morcovi, din 150g unt si branza de vaci, doua legaturi frunze de morcovi, 5-6 flori de nalba de gradina, cate o legatura (salvie, menta si busuioc) si ceapa de apa, cate 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice, condimente si pulbere de alge.

Untul frecat spuma se amesteca cu branza bine maruntita, frunzele fragede de morcov, tocate cat mai marunt odata cu ceapa si celelalte verdeturi, pulberile, apoi se asaza pe un platou mic, se taseaza, iar deasupra se presara petale de flori de nalba, taiate fideluta. Daca compozitia iese prea moale se adauga tarata.

Pasta de unt cu branza si pastarnac, din 350g pastarnac, 125g unt si branza de vaci, o ceapa mare de apa, lingura busuioc si rozmarin, lingurita pulbere pulbere de plante aromatice si condimente, o lingurita seminte de mac sau chimion, 1/2 lingurita pulbere de alge.

Branza bine maruntita, se trece prin sita, se amesteca cu untul frecat spuma, verdeturile si ceapa taiate marunt si cu pastarnacul ras pe razatoare din sticla. Se asaza pe farfurie, se taseaza frumos si se presara cu seminte de mac.
 
Pasta de unt cu branza si praz, din 100g unt si branza de vaci, cate 1 legatura marar si tarhon si gogosari in otet, cate 1/2 lingurita pulbere de alge si pulbere de plante aromatice si condimente. Prazul se taie cat mai marunt, odata cu verdeturile, se amesteca totul cu branza si cu untul frecat spuma. Se orneaza cu gogosar si verdeturi.

Pasta de unt cu branza si rosii, din 150g unt si branza de vaci, 350g rosii, doi catei usturoi, cate o legatura de marar si hasmatuchi, o ceapa mare de apa, o lingurita pulbere de plante aromatice si condimente, 1/2 lingurita pulbere de alge, cateva petale de trandafiri, tarate.

Rosiile bine coapte, se maruntesc fin, se amesteca cu branza maruntita, untul frecat spuma, pulberile, ceapa si verdeturile taiate marunt, usturoiul fin pisat si tarate cat cuprinde pana se obtine o pasta mai ingrosata. Se taseaza frumos si se presara deasupra putina verdeata taiata fin si petale de trandafir taiate fideluta.

Pasta de unt cu ridichii, din 400g ridichii, cu frunzele fragede cu tot, 200g unt, o legatura marar si hasmatuchi, doua rosii, cate 1/2 lingurita pulbere de alge si pulbere de plante aromatice si condimente. Se taie frunzele ridichiilor, ridichiile se spala bine, se curata si se rad pe razatoare de sticla, se amesteca cu frunzele si verdeturile bine spalate si taiate marunt, cu pulberele si untul frecat spuma. Se decoreaza cu felii de rosii si verdeturi de sezon.

Pasta de unt cu telina, din 400g telina, 150g unt, cate o ceapa rosie, gogosar sau ardei gras, legatura verdeata, lingurita pulbere de alge, 1/2 lingurita pulbere de plante aromatice cu condimente. Telina spalata bine, se curata cat mai subtire de coaja, se rade marunt, odata cu verdeturile si pulberile. Se pune pe felii de paine neagra sau pe farfurie, se orneaza cat mai estetic cu verdeata si felii de ardei.

Pasta de unt cu telina si mere, din cate 250g telina si mere rosii, 150g unt, o legatura maghiran cu menta, 1/2 lingurita pulbere de alge. telina se spala bine, se curata, se rad pe razatoarea din sticla, apoi se rad merele fara a le curata de coaja. Se amesteca cu vedeturile taiate fin, pulberile si untul frecat spuma.

Daca compozitia este moale, se adauga putin cremogen (pulbere de malai extra) sau tarate de grau. Ornarea se face dupa fantezie, cu produsele aflate la indemana.

Pasta de unt cu telina si urzici se prepara dupa reteta de unt cu telina, folosind aceleasi ingrediente, adaugand 200g unt in loc de 150g si o mana buna de urzici crude, din care au fost alese numai varfurile mici, bine spalate si tocate fin. Ornarea se face la fel.

Pasta de unt cu aroma de usturoi, se prepara din aceleasi ingrediente ca pasta de unt cu ceapa, adaugand la urma trei-patru catei de usturoi bine pisati.Sos albanez, din150g unt, trei galbenusuri, 100g smantana sau iaurt, o lamaie, sare, piper, marar, patrunjel. Untul se lasa la inmuiere, se amesteca cu galbenusurile, sarea si piperul, amestecand mereu, se incorporeazai sucul de lamaie. Cand incepe sa se ingroase, se adauga smantana si se amesteca pana se omogenizeaza. Se serveste la temperatura camerei.

Sos de maioneza, din cinci linguri cremogen (pulbere de malai extra), 250ml ulei, 1/2 lingura de pulbere de alge, cate 1/2 lingurita pulbere de seminte de gogosari si de plante aromatice si condimente, cate o lingura mustar, un pahar cu suc de morcovi sau tarate, lingura suc de catina si legatura verdeturi.

Cremogenul se inmoaie in sucul de morcovi, se adauga mustarul, pulberile, sucul de catina si uleiul picatura cu picatura, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. Se foloseste la diverse preparate de legume si zarzavaturi crude.
 
Sos de maioneza cu galbenusuri, din doua galbenusuri crude, 275ml ulei, cate 1 lingura de pasta de catina, mustar, verdeturi, lingurita pulbere de plante aromatice si condimente, 1/2 lingurita pulbere de alge. Ouale si uleiul sa fie la temperatura camerei. Galbenusurile se pun in castron cu pasta de catina si se freaca cu o lingura de lemn pana se obtine un bun amestec.

Se adauga mustarul si uleiul picatura cu picatura amestecand mereu. Cand incepe a se ingrosa maioneza, se adauga cate o lingura de ulei odata, dar nu mai mult. Se adauga pulberile si deasupra verdeturile fin taiate. Se folosesc diferite preparate de legume si zarzavaturi crude.

Sos maioneza cu pasta de rosii. Se prepara intocmai ca sosul maioneza, preparat fara foc, folosind aceleasi ingrediente, numai ca la urma se adauga in maioneza 3 linguri pasta de rosii cruda.

Sos de maioneza cu pasta de catina - se prepara maioneza ca la sos de maioneza cu pasta de rosii, numai ca la final se adauga trei linguri pasta de catina.

Sos maioneza cu rosii, din maioneza obisnuita la care se adauga trei linguri de piure de rosii si doua-trei linguri de sifon.
 
Sos de maioneza cu smantana, din cate 100ml ulei si smantana proaspata, un galbenus de ou crud, 1/2 lamaie. Se pune galbenusul in castron, se presara peste el sare si piper, se amesteca bine cu lingura de lemn, incorporand si ulei prin picurare, iar din cand in cand se toarna cateva picaturi zeama de lamaie.

Maioneza este gata cand s-a intarit suficient, iar daca se taie se stropeste cu cateva picaturi de apa rece, se amesteca pana se leaga din nou. La final, se adauga smantana si se amesteca pana se omogenizeaza.

Sos de mustar, din trei lingurite mustar, doua linguri de smantana sau iaurt, 100ml ulei, o lingurita suc de lamaie proaspat stors, sare, piper, zahar pudra dupa gust. Mustarul si zaharul pudra se freaca cu o lingura de ulei, turnand uleiul treptat. Se adauga zeama de lamaie, sarea, piperul si smantana. Se omogenizeaza totul foarte bine, daca este nevoie se adauga o lingura de apa, si se serveste ca apetisant deosebit pentru salatele de legume.

Sos de mustar cu busuioc si ceapa, din cate doua linguri de mustar, frunze de busuioc verde, cate o galbenus crud, lingura suc de catina si ceapa mare, cate 1/2 lingurita miere, plante aromatice si condimente, pulbere de alge, 200ml ulei.

Mustarul se amesteca bine cu galbenusul, mierea, sucul de catina, uleiul putin cate putin (ca la maioneza), se adauga ceapa taiata cat mai marunt sau rasa, iar deasupra frunzele de busuioc taiate fideluta. Sos de mustar cu iaurt, din 100g iaurt, cate o lingurita de mustar, ulei si suc de lamaie, verdeata, sare, piper, zahar pudra dupa gust. Iaurtul se bate bine in amestec cu mustarul, sare, zahar si se incorporeaza apoi treptat uleiul si zeama de lamaie. La final se adauga piper, verdeata tocata marunt, se poate servi rece, ca garnitura pentru orice salata.

Sos de mustar cu galbenus, din trei linguri ulei, cate un ou si o lingurita mustar, otet de vin, verdeata (tarhon, patrunjel, dupa gust), sare. Se freaca galbenusul crud cu sare si mustar, pana ce devine alifios. Se adauga uleiul, otetul, verdeata si se serveste cu legume, rasol, oua fierte.

Sos de tarhon 1. Din cate doua galbenusuri si linguri suc de lamaiue, patru linguri ulei, 10-12 frunzulite de tarhon, sare, piper dupa gust. Peste galbenusuri se adauga sare, piper si frunzulitele de tarhon tocate foarte marunt. Se freaca bine cu o lingura de lemn incorporand treptat uleiul si sucul de lamaie.

Sos de tarhon 2. Din doua linguri suc de lamaie, sase linguri de ulei, cate o lingurita mustar, miere, crenguta de tarhon, fir marar, fir patrunjel, sare, piper dupa gust. Se aleg frunzele de tarhon, se spala bine, se toaca marunt, se pun in castronel, se adauga uleiul, mustarul, piperul, sarea si se freaca bine cu o furculita, apoi se adauga zeama de lamaie. Se adauga mierea si la final se incorporeaza mararul, patrunjelul tocate foarte fin.

Sosul se toarna peste salata numai in momentul in care este servita la masa. Sosul se foloseste la orice salata de cruditati si de aceea se poate prepara in cantitate mai mare, pastrandu-se la rece pentru a-l avea la indemana la nevoie.

Sos vinegret 1, din trei linguri de ulei, doua lingurite zeama de lamaie, o lingurita apa, sare si piper dupa gust. Toate ingredientele se pun intr-o cana si se bat cu furculita pentru omogenizare. Este un sos reusit care se foloseste la aproape toate salatele de legume.

Sos vinegret 2, din cate doua linguri de ulei si galbenusuri, un castravecior, sare, piper, otet, verdeata dupa gust. Se amesteca in castron galbenusurile cu uleiul pana se obtine o maioneza. Se adauga otet, sare, piper, si verdeata. Dupa omogenizare, se adauga la final castraveciorul taiat marunt si se serveste ca sos pentru salate.

Supa crema de legume, din cate o ceapa tocata, o telina mica, un morcov, o rosie, un galbenus ou si o frunza de varza tocata, 750 ml apa sau lapte, plante aromatice (chimen, busuioc, salvie). Se amesteca toate ingredientele in mixer, pana se obtine o crema. Se adauga sare, piper, putin patrunjel vrede, tocat fin.

Supa de radacinoase cu praz, din cate un fir de praz, o legatura de verdeata si o felie de sfecla rosie, 500g radacinoase (morcov, telina, patrunjel), cate doua linguri faina integrala de ovaz, cremogen (produs fin, din faina de porumb extra - compozitia pufuletilor de porumb inainte de glazurare), ulei presat la rece, lingurite hrean ras si pulbere din seminte de gogosari, trei linguri tarata, 500 ml suc de rosii. Sucul se toarna in castron, se adauga radacinoasele rase, prazul taiat fideluta, faina, tarata, cremogenul, pulberile, uleiul, iar deasupra se presara verdeata tocata, sfecla si hreanul rase. Dupa preferinta, se pot adauga: frunze de leurda sau usturoi pisat.

Sucul de agurida se prepara din struguri aproape de coacere, dar inca acri. Se dau la extractor, iar sucul se poate bea ca racoritor amestecat cu apa dupa gust. Este bun pentru acrit diferite preparate ale ,,bucatariei fara foc”. Este un bun inlocuitor al otetului, are insusiri diuretice marcante, combate obezitatea, este reconfortant.

Sucul de corcoduse se obtine din fructe ajunse la maturitate, spre copt, fiind acrisoare. Sucul extras se consuma in amestec cu apa dupa gust, ca racoritor si diuretic, dar si pentru acrit ciorbele sau alte preparate ale ,,bucatariei fara foc”.

Sucul de macris, contine clorofila, oxilati, fosfati, fier, vit.C. Este racoritor, revitalizant, aperitiv, digestive, depurative, diuretic, antiscorbutic, laxativ etc. Sucul este folosit la acrirea ciorbelor si sosurilor in ,,bucataria fara foc”.

Sucul de macese este un suc bogat in vitamine, enzime, substante minerale. Macesele bine uscate, se spala, se maruntesc, se dau prin ciur emailat turnand din cand in cand cate putina apa rece deasupra. Sucul obtinut se amesteca cu aspirina (3 tablete la 1 litru), se toarna in sticle, se pune deasupra putin alcool, se inchid sticlele ermetic si se pastreaza la rece. Se foloseste la preparare de bauturi, crème etc, preparate fara foc.

Visine in miere. Visinele (1kg), bine coapte, curatate de codite si samburi, se pun in borcan, peste care se toarna 4 kg miere. Borcanul se imbraca cu hartie de culoare inchisa si se lasa la loc uscat timp de sase saptamani. Se scot usor visinele cu o paleta, se pun in borcan si peste ele se toarna mierea in care a fost macerate ca sa fie bine cuprinse.

Borcanul se leaga cu celofan si se pastreaza la loc racoros si uscat. Visinele astfel preparate se pot utiliza fie ca dulceata, fie in componenta altor preparate (salate, compoturi, prajituri etc). inainte de a fi folosite in diferite preparate, visinele se lasa sa se scurga de sirop intr-un vas emailat. Siropul rezultat se poate folosi separat sau pastra la rece in borcan acoperit, sub forma de sirop de visine, folosindu-se mult in ,,bucataria fara foc”.

Flori de urzica moarta alba conservate in miere. Florile se recolteaza in perioada mai-septembrie inclusiv. Pentru conservare se folosesc aceleasi cantitati si acelasi mod ca la visine conservate in miere. Se folosesc ca dulceata sau garnitura la diferite preparate in ,,bucataria fara foc”.